Palatul Spiltz - Proprietate Unica in Brasov

Palatul Spiltz (Spitz Palota) de pe strada Mureşenilor nr. 5 a fost ridicat în anul 1912 de către arhitectul Albert Schuler pentru Albert Spitz. Proprietatea scoasă la vânzare este parte din Palatul Spiltz, în suprafață de 440 mp, respectiv partea de pe Strada Mureșenilor. Apartamentele scoase spre vânzare se află la etajul 1 (partea de la stradă), etajul 2 (partea de la stradă) şi parte din mansardă. Cu o arhitectură unică şi cu faţada care se face uşor remarctă este una din cele mai frumoase clădiri din Braşov. Din balcoane şi de pe terasa retrasă se vede Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, Cetăţuia de pe Strajă, Tâmpa şi toată strada Mureşenilor, iar din curtea interioară se vede Turnul Negru. Clădirea mai are o ieşire în spate care dă în stradă După Ziduri unde sunt celebrele Catacombe. În anii "20 în această clădire a trăit familia Baciu loan şi Elisabeta, parinţii poetului Ştefan Baciu, unde a locuit şi poetul Ştefan Baciu după ce familia a părăsit locuinţa de pe str. Michael Weiss. Au mai locuit deasemenea Doctorul Valeriu Negrilă, maiorul Mihăilescu, tipograful Boerescu, soţii Wilhelm şi Emilie Schreiber (co-proprietari ai fabricii, Scherg"). În partea din spate a curţii acestei clădiri se află o locuinţă stilată, unde a locuit Valeriu Negrilă, unul dintre medicii ginecologi apreciaţi în oraş. Clădirea avea la stradă două pravălii:,Lischka", mode bărbăteşti şi Librăria Cooperativa Enea, Stinghe şi Tigoiu, iar în perioada interbelică la etaj a funcţionat o sala de balet. La parter a funcţionat Banca Comercială Ungară din Pesta. Pereţii de pe casa scării au fost acoperiţi cu ornamente Art Nouveau, maximul de popularitate al stilului fiind între anii 1890 - 1910. Un obiectiv major al Art Nouveau-ului a fost de a reduce diferenţele dintre artele plastice tradiţionale (în special pictură şi sculptură) şi cele aplicate. A fost cel mai des folosit în amenajări interioare, arte grafice, mobilă, sticlărie, textile, ceramică, bijuterii şi lucrări metalice. Etajul 1 are o suprafaţă utilă de 220 metri pătraţi. Compartimentarea este predominant Open Space. La interior au fost începute lucrarări de aducere la stadiul de utlizare respectând grandoarea acestui palat. Tot la primul etaj se află şi terasa retrasă, frumos placată şi cu o suprafaţă utilă de aproximativ 50 metri pătraţi. Etajul 2 are şi el o suprafaţă utilă de 220 metri pătraţi. Compartimentarea este predominant Open Space. Deasemenea lucrările au fost demarate şi la acest nivel. Avem la ferestrele principale 3 balcoane de unde se poate admira frumuseţea cărămizie a acoperişurilor centrului istoric. Geamurile, uşile, balustradele şi feroneria au fost conservate şi recondiţionate pentru a păstra caracterul unic al acestei proprietăţi. Mansarda are o suprafată utilă de 300 metri pătrati, iar acoperişul a fost refăcut în conformitate cu cerinţele impuse atât de clădire cât şi de autorităţile locale. Clădirea este pusă în valoare de celelate proprietăţi bijuterie ale oraşului Braşov: La intersecţia Bulevardului Ferdinand (bd. Eroilor azi) cu Şirul Inului (str. Mureşenilor azi), pe locul vechii Porţi a Vămii (peste drum de Rectorat), se află primul palat Czell, construit în 1901 (e cunoscut că locul unde a fost "Groapa cu bere", la subsolul fostului restaurant "Ursu" - proprietar a fost Nicolae Cătănoiu, tatăl poetului Nicholas Catanoy, stabilit în Germania). Palatul are două etaje, turnuri şi basoreliefuri cu îngeri şi sori. I se spunea chiar "Palatul Soarelui". Azi, clădirea e destinată locuinţelor şi spaţiilor comerciale. Practic, fraţii Czell nu au ridicat aceste palate pentru a locui în ele, ci pentru a le închiria celor cu dare de mână, ca locuinţe sau ca spaţii de lucru sau comerciale. Al doilea palat Czell construit este astăzi sediul Băncii Naţionale Braşov. Al treilea palat Czell, ceva mai modest, se află pe str. Mureşenilor, a doua clădire după Biserica Romano-Catolică - e uşor de recunoscut după ornamentele dantelate. La nr. 7 se află clădirea care adăpostea hotelul Europa, nu cel mai luxos, dar apreciat de negustorii care veneau la târg pe Poarta Vămii - clădire